Hey-hey,

Ahem, între timp s-a întâmplat mini interviul ăsta în care mi-am adunat cuvintele și am răspuns la câteva întrebări. Spun în el, printre altele, că la început una dintre provocări a fost partea de creare de conținut (news flash, încă e :)).
​

N-am background de marketing, de comunicare sau de altele care să se plieze pe partea asta și nici nu eram în largul meu să mă afișez. Nu postam mai nimic pe conturile personale, de ani buni. În același timp organizam workshop-urile Art Your Way și cumva aveam nevoie să spun lumii de ele.

Ca să pot să fac reels și alte prostioare pe social media în care să spun de workshop-uri, soluția a fost să mă distrez în timp ce le fac. Pentru că știu despre mine că am șanse mai mari să mă țin de un lucru, dacă ajung să găsesc un soi de bucurie în timp ce îl fac.
​

Și cam așa a fost, o vreme ăla a fost locul meu de joacă. Plimbam mobila prin casă, să pot să filmez și mă amuzam făcând asta.

La un moment dat însă, lumea a început să aibă păreri despre cum e mai bine să fac eu lucrurile, despre ce se pretează și ce nu în “industrie”.

Evident că părerile (multe dintre ele nesolicitate) au picat pe sol fertil și mi-au înflorit în minte. Au picat pe nesiguranța pe care o aveam, făcând primii pași într-o zonă nouă și necunoscută mie.
​

Nu mă înțelege greșit, n-am pretenția că știu cu ce se mănâncă partea asta de content marketing.

În general îmi place să învăț și să îmbunătățesc ceea ce fac, însă când au venit grămadă informații despre brand personal, despre comunicare strategică, despre bla și la…s-a simțit ca și cum ar trebui să fac și într-un fel sau în altul, să fiu în rând cu lumea. ​
​

Sunt și astea chestii foarte mișto și relevante, care sigur funcționează pentru multă lume. La mine însă au venit la pachet cu presiune, mi-au tăiat din entuziasm și la un moment dat locul de joacă a dispărut.
​

Treaba e că sunt domenii diferite, partea asta de promovare prin conținut e o zonă pentru care e nevoie să antrenez anumite skill-uri (scris, grafică, editare video, etc) iar în sesiunile de Change Strategy și workshop-uri este vorba despre altele.

​

Mă plimbam zilele trecute prin Cișmigiu și am dat întâmplător peste un grup de vreo zece copii. Descoperiseră cum să pornească apa de la o gură de vizitare de pe trotuar și acum alergau care încotro, uzi și fericiți. Se bălăceau și țopăiau prin apă iar părinții și bunicii se uitau la ei de pe margine. Unii erau îngrijorați, unii îmbufnați, unii zâmbeau și părea că ar intra și ei să se joace.

Am rămas să mă uit la ei, scena mi-a amintit de zilele de vară din copilărie în care ne jucam Paparuda. Așa îi spuneam și tot ce făceam era să alergăm pe stradă și să ne udăm. Era muncă în echipă, cei bătrâni ne încurajau de pe margine și ne umpleau pe rând gălețile cu apă la care mergeam să ne “alimentăm”.
​

Mi s-a făcut dintr-o dată dor de sentimentul ăla de libertate, de bucuria ce vine la pachet cu joaca și mi-am dat seama din nou, că mi-a lipsit. Că am fost așa de concentrată să-mi iasă bine treaba asta cu viața de adult că am uitat că multe din momentele în care îmi sclipesc ochii de bucurie, sunt alea în care mă joc, în care glumesc și fac mișto de mine în primul rând.
​

Nah, am făcut ditai introducerea asta ca de fapt să îți spun că nu sunt doar eu cea care spune că avem nevoie să ne jucăm la orice vârstă, că ne face bine la căpuț, ne relaxează și ne dă energie. (O să mă abțin azi să dau și studii despre asta :)))
​

Ce o să îți spun însă, e că sunt mai multe feluri de creative play și fiecare dintre noi rezonează mai mult cu unele decât cu altele.
​

Pam-pam, acum urmează nominalizările pe categorii de creative play:

• spus povești
• mișcare, dans
• muzică
• arte vizuale
• jocuri

Mai în joacă sau mai în serios, îți las aici și trei întrebări care să te ajute să te prinzi cum te-ai putea juca și tu zilele astea.

• Cum îmi plăcea să mă joc în copilărie? Te apucai să înventezi și povești, alergai ore în șir după o minge? Poate îți plăcea să cânți la diverse instrumente, sau poate că te jucai colorând sau modelând diverse lucruri…
• În ce categorie de creative play s-ar încadra felurile în care mă jucam atunci?
• Ce mi-ar plăcea să fac azi care să fie cam din aceeași categorie?
  ​

Cam atât de la mine pentru azi, te las cu îndemnul ăsta: Just press play, your type of creative play.

​
Ah, dacă îmi dai reply și îmi spui cum te-ai jucat, să știi că o fac un happy dance când îl citesc :))

Hugs, I'll drop by next Sunday.

Lucrez cu oameni care au nevoie de curaj pentru a face schimbări în viața lor. Fac asta în sesiuni 1 la 1 de Change Strategy și în workshop-uri.

Citesc, pictez, alerg, mă bucur de chestii mărunte.

Simona Ionescu: change strategist | learner | creative problem solver | architect

​​​​​​

Știi pe cineva care s-ar bucura să citească asta? M-aș bucura să îi trimiți mailul. By sharing, it becomes more.